Rock’n roll la spital… Ep.1


Promiteam într-un articol anterior o poveste despre cum s-a încheiat seara cu blogmeet-ul. Pentru cei prezenti acolo, respectiv o parte din blogosfera ieseana, povestea s-ar putea sa fie oarecum cunoscuta, ea fiind relatata pe scurt si de catre celalalt personaj principal.

Fiind un blogmeet cu bautura gratis, si cu oameni faini, am zis sa las masina sa doarma linistita in fata blocului, nevrand sa mai fac aceeasi greseala pe care am facut-o in urma cu cateva luni, cand intelectul meu era putin iesit la o tigara. M-am dus la un prieten cu masina, m-am intors acasa cu taxiul, apoi m-am dus cu un alt taxi, sa-mi recuperez masina. Daca nu ati inteles unde am gresit, faceti un exercitiu de gandire, sau asteptati sa va vina si voua intelectul din pauza de tigara.

Blogmeet-ul distractiv maxim, bautura, dans, muzica buna, „the whole nine yards”. Cand deja a inceput sa se sparga gașca, pretenasul Andrei imi zice ca amica lui, Oana, ar vrea sa mearga prin Underground, si oricat as uri locul ala, fiind sub influenta, am zis „eaah, what the hell”!

Asta deja e momentul in care totul se petrecea aproape ca in videoclipul piesei Smack my bitch up, blurry vision si fuzzy ground. Ajunsi acolo am mai turnat un pic de benzina in rezervor, stiind ce urmeaza. Incepem sa dansam, mai mult eu si domnisoara, Andrei nefiind un adept al zbenguielii. Fun, fun, dance, dance, pana incepe o piesa rock, Smooth Criminal (cover Alien Ant Farm) daca nu ma insel. Ohhh, in sfarsit, ceva that I can boogie to. Oana, si ea pasionata de acest gen de dans tribal, ma acompaniaza. Dupa cel mult 30 de secunde din piesa, simt o atingere in ceafa; poate un pic mai mult decat o atingere, o usoara lovitura. Ridic privirea, gandindu-ma ca de partea cealalta a loviturii o sa gasesc acelasi zambet ca al meu. Sperantele mi-au fost spulberate intr-o fractiune de secunda, cand am vazut șiroaiele de sange curgand pe chipul palid al fetei, contrastul fiind maxim. In momentele alea, ma simteam exact ca un sofer beat care a dat peste un copil. O vina coplesitoare, un pic de survival’s guilt, avand in vedere ca eu abia simteam ca am fost lovit, toata emotiile astea ma napadeau si ma înecau, ma blocau, nestiind ce sa fac. Noroc cu Andrei care a reusit sa duca fata la baie sa se spele.

Fiind si eu plin de sange pe mana, ma indrept spre baia baietilor sa ma spal. Ajung in baie, dau drumul la apa, si vad cum curge sangele de pe mana mea, in chiuveta, amintindu-mi de toate scenele de filme horror vazute vreodata.

Oripilat de toate chestiile astea, ma indrept agale spre baia fetelor sa evaluez stricaciunile. Nimic nu putea sa ma pregateasca pentru ce urma sa vad. O despicatura pe fruntea fetei de aproximativ 5cm lungime si destul de lata… In episodul 2 urmeaza calatoriile pe la spitale…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s